Topirea calotei glaciare din Groenlanda a atins un punct fără întoarcere

Topirea calotei glaciare din Groenlanda a atins un punct fără întoarcere

Calota glaciara din Groenlanda a atins un punct fara intoarcere, astfel ca pierde masa intr-un ritm mai rapid decat se poate reface – chiar si presupunand ca temperaturile la nivel global ar cunoaste o stabilizare brusca.

Un studiu publicat pe 13 august in Nature Communications Earth & Environment a aratat ca Groenlanda pierde cu 14% mai multa gheata in prezent, decat intre 1985 si 1999: circa 500 de gigatone de gheata se topesc anual – un volum mai mare decat poate fi compensat prin ninsorile anuale, relateaza Live Science.

Topirea calotei glaciare din Groenlanda a atins un punct fără întoarcere

„Retragerea ghetarilor a pus in miscare o dinamica in care calota glaciara, in intregimea ei, sufera o pierdere constanta de masa”, a subliniat Ian Howat, co-autor al studiului.
„Chiar si daca schimbarile climatice s-ar stopa acum sau temperaturile ar fi un pic mai scazute, calota glaciara va continua sa piarda masa”, a explicat acesta.

Un studiu publicat in 2019, in Proceedings of the National Academy of Sciences, arata ca ritmul topirii calotei glaciare este de patru ori mai mare comparativ cu cel din 2003.

Totodata, alti cercetatori au descoperit ca masa de gheata din Groenlanda se deplaseaza de la locul ei mai rapid si astfel se topeste intr-un ritm mai accelerat.

Noul studiu a combinat imagini prin satelit pe o perioada de trei decenii si date obtinute din survolari ale zonei, pentru a alcatui repere ale evolutiei calotei glaciare, in functie de diversi parametri, precum grosimea ghetii, deplasarea, dar si locatiile in care ghetarii se rup si liniile de contact cu apa.
Prin aceasta metoda au putut urmari pierderile de masa sezoniere, dar si tipare, pe perioade mai lungi de timp.

Exista diferente regionale ale ritmului de topire si acesta este mai accelerat in partea de sud-est a Groenlandei – din cauza deplasarii ghetarilor si intrarii in contact cu ape oceanice mai calde.

Insa indiferent de aceste diferente, o retragere de un kilometru a ghetarilor se asociaza in mod consistent cu o crestere intre 4 si 5% a ratei topirii acestora.

Stegan Rahmstorf, climatolog si fizician la Universitatea Potsdam, a apreciat ca o noua dinamica se va crea doar atunci cand retragerea ghetarilor va impinge calota glaciara tot mai departe de ocean. In cele din urma aceasta se va separa complet de ocean si va depinde numai de dinamica dintre rata topirii de la suprafata ghetii si volumul ninsorilor anuale.

Acest fapt ar putea duce la cresterea nivelului oceanului planetar, in medie, cu aproximativ un milimetru pe an, iar daca toata gheata Groenlandei s-ar topi, apa rezultata ar ridica nivelul Oceanului Planetar cu 6 metri, suficient pentru a inunda multe orase de coasta din intreaga lume. Cercetatorii spun, insa, ca acest proces ar dura decenii.

In zona arctica temperatura a crescut de doua ori mai rapid decat in restul lumii, iar nivelul ghetii a atins in iulie 2020 cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani.

Oamenii de stiinta considera ca lumea ar trebui sa reduca in continuare emisiile pentru incetinirea schimbarilor climatice, in incercarea de a incetini, cel putin, topirea ghetii si cresterea nivelului marilor.

Dezghetul arctic a dus la deschiderea unor noi rute pentru traficul maritim, precum si un interes crescut pentru extragerea combustibililor fosili si a altor resurse naturale.

Groenlanda este importanta strategic pentru armata americana si pentru sistemul sau de avertizare a rachetelor balistice, intrucat cea mai scurta ruta aeriana dinspre Europa si Rusia pana in America de Nord trece pe deasupra insulei arctice.

(Visited 40 times, 1 visits today)
Click to rate this post!
[Total: 2 Average: 5]

Lasă un răspuns

1 0

Abonează-te prin mail:

Delivered by FeedBurner