Expresia „dragostea e oarba” e cat se poate de valabila

Expresia "dragostea e oarba" e cat se poate de valabila

Cand suntem indragostiti, creierul ne este inundat cu substante chimice si hormoni, care produc sentimente de placere, obsesie si atasament. Intensitatea sentimentelor este ca un drog.

Nu-i de mirare, pentru ca atat drogurile, cat si indragosteala activeaza sistemul de recompense din creier. Ne temem mai putin, suntem bine dispusi, starile de depresie dispar ca prin minune. Singurul inconvenient e ca nu ne putem baza pe puterea noastra de discernamant, in aceasta faza a iubirii.

„Iubirea e rezultatul unui cocktail format din neuropeptide si neurotransmitatori”, scrie cercetatorul indian Krishna Seshadri in cartea „The neuroendocrinology of love”.

Dragostea trece prin stadii diferite, in timpul carora sunt activate regiuni diferite ale creierului, care ne inunda corpul cu hormoni.

Expresia "dragostea e oarba" e cat se poate de valabila

Potrivit Live Science, neurologii impart iubirea in trei faze: dorinta, atractie si atasament. Dorinta este o faza dominata de hormoni. Fluxul de sange marit din creier se intampla in timpul fazei de atractie, atunci cand simtim o fixatie coplesitoare pentru partenerul nostru. Acest comportament dispare in timpul fazei de atasament, atunci cand organismul dezvolta o toleranta la stimulii placerii. Endorfinele si hormonii de vasopresina si oxitocina abunda in organism in acest moment si apare un sentiment general de bine si securitate, care conduce la o relatie de durata.

Ce se intampla cu creierul nostru, cand ne indragostim
Hormonii o iau razna
In timpul fazei de dorinta, hormonii inunda corpul. Adrenalina si noradrenalina fac inima sa bata tare si provoaca transpiratia palmelor, in timp ce dopamina creeaza sentimentul de euforie. Creierul elibereaza dopamina si alti stimuli.

De obicei, euforia la nivel emotional este acompaniata de o dorinta sexuala extrem de intensa, pentru ca intra in ring testosteronul si estrogenul, hormonul masculin si cel feminin.

Creierul se comporta ca si cand ar fi sub influenta drogurilor
Si chiar este. Observarea unei fete atractive, inca dinainte de a ne indragosti, activeaza aceeasi parte a creierului pe care o pun in miscare calmantele precum morfina: sistemul de opiacee. Aceasta parte a creierului este responsabila pentru sentimentele de simpatie.

Creste fluxul sanguin
Dragostea creste fluxul de sange in centrul de placere din creier, nucleul accumbens. Imagistica prin rezonanta magnetica a aratat ca aceasta zona se aprinde cand oamenii sunt indragostiti. Cresterea fluxului de sange se intampla de obicei in timpul fazei de atractie.

Declanseaza comportament obsesiv-compulsiv
Dragostea scade nivelul de serotonina, lucru frecvent intalnit la persoanele cu tulburari obsesiv-compulsive. Scaderea nivelului de serotonina explica si de ce persoanele indragostite se fixeaza pe obiectul afectiunii lor si nu observa defectele celui iubit, in primele faze ale relatiei.
Scanarile RMN indica faptul ca iubirea declanseaza centrii placerii din creier. Cand ne indragostim, creste fluxul de sange in aceeasi parte a creierului implicata si in comportamentele obsesiv-compulsive.

Hormonii declanseaza atasamentul
Dupa ce doua persoane au fost indragostite o perioada de timp, corpul dezvolta o anumita toleranta la substantele chimice ale placerii. Faza atractiei face locul celei de atasament, cand oxitocina si vasopresina patrund in creier, oferind sentimete de bunastare si securitate.

Parerile psihologilor sunt impartite cand vine vorba despre durata starii de indragostire. Singurul lucru sigur e ca se termina. Oxitocina, hormonul atasamentului, pune capat delirului minunat, dar stresant. Legatura dintre cei doi indragostiti poate sa devina mai profunda in aceasta faza.

Medicii avertizeaza ca raspunsurile fizice ale iubirii, in fazele de dorinta si atractie, pot lucra in dezavantajul nostru. Expresia „dragostea e oarba” e cat se poate de valabila, pentru ca avem tendinta de a ne idealiza partenerul si a vedea in el doar ce dorim sa vedem, in primele etape ale relatiei.

„Pierderea iubirii e una dintre cele mai dramatice experiente prin care trece omul. Durerea cauzata de sfarsitul unei relatii este depasita doar de traume groaznice, cum ar fi moartea propriului copil”, spune psihologul David Buss, in cartea „The Evolution of Love in Humans”.

(Visited 43 times, 3 visits today)
Click to rate this post!
[Total: 1 Average: 5]

Lasă un răspuns

1 0

Abonează-te prin mail:

Delivered by FeedBurner