Conspirația timpului fantomă

Conspirația timpului fantomă

Așa numita „Teorie a timpului fantomă” este o teorie a conspirației care susține că anumite perioade din istoria Europei din Evul Mediu Timpuriu nu au existat, ci perioada respectivă a fost inventată și falsificată cu ajutorul unor documente.

Ipoteza sau Teoria timpului fantoma este o teorie a conspiratiei dezvoltata in 1991 de catre Heribert Illig (nascut in 1947 in Vohenstrauß, Germania).
Conform acestei ipoteze unele perioade ale istoriei, in special cea a Europei din timpul Evului Mediu timpuriu (614-911 AD), nu ar fi existat si ca a existat un efort sistematic de a se ascunde acest fapt.

Illig a presupus ca acest lucru a fost realizat prin modificarea, denaturarea si falsificarea unor documente scrise si nescrise.

Illig a conceput aceasta teorie dupa ce a analizat asa-numitul „Ev Mediu intunecat”, influentat fiind de scrierile lui Immanuel Velikovsky, care a atras atentia asupra unor contradictii in istoria veche.
Cel mai mult l-au interesat pe Velikovsky acele perioade de timp care erau acceptate ca fiind reale, pe baza surselor scrise, in special liste de monarhi, dar care nu aveau confirmarea prin descoperirile arheologice. Prin urmare, s-a decis sa scurteze istoria veche cu aceste perioade de timp.

Cum au fost inventaţi 300 de ani, fără ca ei să existe

Conspirația timpului fantomă

Ipoteza Timpului Fantomă. Conform acestei teorii, o bună bucată de timp, adică între anii 614-911, nu a existat propriu-zis, ci a fost inventată din diverse considerente.Heribert Illig, care, în lucrările sale, sugerează că cei 297 nu au existat niciodată şi au fost introduşi din motive obiective.

Un alt specialist german, Hans-Ulrich Niemitz, a continuat ideea iniţiată de Illig şi a realizat o lucrare, prin care explică adevăratul motiv al timpului inexistent din istorie.

Illig susține că Împăratul Sfîntului Imperiu Romano – German, Otto al III-lea în complicitate cu Papa Silvestru al II-lea și probabil și cu Împăratul bizantin Constantin al VII-lea, ar fi realizat sistemul de datare Anno Domini retroactiv, în așa fel încât ei să apară în anul 1000 AD și să rescrie în felul acesta istoria.

Conform spuselor lui Illig, acest lucru a fost realizat prin modificarea și inventarea unor documente, dar și a unor probe fizice., pentru a celebra sfîrşitul primului mileniu cu 297 de ani mai devreme.

Otto şi complicii sai său ar fi „umplut” acest gol de 3 secole cu evenimente istorice extrem de interesante, dar complet imaginare.

În acest fel, o perioadă de aproximativ 300 de ani a fost adăugată în calendar şi pe lîngă aceasta şi evenimente istorice importante, care, în realitate, nu s-ar fi petrecut niciodată şi, mai mult decît atît, noi nu ne aflăm în 2016, ci în 1719.

Oamenii de știință s-au împărțit în două tabere, astfel că unii au acceptat teoria lui Illig precum: Hans-Ulrich Niemitz, Uwe Topper, Christoph Marx, Manfred Zeller sau Angelica Muller, dar cei mai mulți cercetători nu au crezut în teoriagermanului și au respins-o categoric.

Heribert Illig se bazeaza pe urmatoarele argumente:

– pe deficitul dovezilor arheologice care pot fi datate fiabil ca apartinand perioadei 614-911 AD, pe deficientele percepute ale metodelor radiometrice si dendrocronologice de datare a acestei perioade, precum si pe dependenta excesiva a istoricilor medievali pe sursele scrise.
– prezenta arhitecturii romanice in secolul al X-lea in Europa de Vest. Acest lucru este considerat a fi o dovada ca [in secolul al X-lea] a trecut mai putin de o jumatate de mileniu de la prabusirea Imperiului Roman de Apus (in 476) si conchide ca intreaga perioada carolingiana, inclusiv persoana lui Carol cel Mare, este un fals realizat de catre cronicarii medievali, mai exact o conspiratie instigata de catre imparatul Otto al III-lea si Gerbert d’Aurillac.
– pe relatia dintre calendarul iulian, calendarul gregorian si care stau la baza anului astronomic solar sau tropical.

Despre calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar, se stia de mult timp ca are o diferenta fata de anul tropical de aproximativ o zi pentru fiecare secol in care calendarul a fost folosit. Intre timp calendarul gregorian a fost introdus in anul 1582 si Illig sustine ca vechiul calendar iulian „ar fi trebuit” sa genereze o diferenta de treisprezece zile intre aceasta si calendarul real (sau tropical).
In schimb, astronomii si matematicieni care lucrau pentru Papa Grigorie au constatat ca calendarul civil trebuia sa fie ajustat doar cu zece zile.
Din aceasta cauza, Illig concluzioneaza ca la epoca AD s-au adaugat aproximativ trei secole (mai exact 297 ani), care nu au existat niciodata

Prin urmare, Herbert Illig susține că secole întregi de istorie false au fost introduse de conducătorii de atunci și astfel între anii 614-911 AD au fost adăugați nu mai puțin 297 de ani care nu au existat în realitate și care au prelungit artificial istoria până la cei peste 2000 de ani care credem noi, în mod complet eronat se pare, că s-au scurs de la anul 1.

Papa Gregorie al XIII-lea a corectat calendarul nostru sau cel puțin a fixat echinocțiul pe data de 21 martie în cadrul Conciliului de la Niceea din anul 325 d.Hr., dar nu a corectat cei aproape 300 de ani lipsă din calendarul realizat de Iulius Cezar în anul 45 d.Hr. și din această cauză, Illig consideră perioada dintre anii 614-911 AD ca fiind una fictivă, numită de cercetători „Evul Mediu Întunecat”pentru că din perioada respectivă nu există surse istorice și descoperirile arheologice sunt foarte puține și nimeni nu știe cu exactitate dacă ele sunt cu adevărat reale.

Potrivit profesorului Steven Dutch de la Universitatea din Wisconsin-Green Bay, Teoria timpului fantoma este prea eurocentrista si se intreaba cum ar fi putut cineva din Europa sa convinga de exemplu pe chinezi sa inventeze dinastia Tang (care a avut mari influente in cultura si puterea politica chineza) sau cum este posibil ca azi sa fie anul 614 si Mohammed sa fie doar un obscur comerciant vizionar din Arabia si in urmatoarea zi sa fie 911 si ideile lui Mohammed sa se extinda brusc de la Atlantic la Asia Centrala. Intre timp arabii au ocupat brusc Persia si Egipt, precum si Spania timp de 200 de ani, ei construind, de asemenea, Domul Stancii din Ierusalim.

Dacă teoria cercetătorului german ar fi adevărată, în „perioada fantomă” nu ar trebui să existe nicio construcție și cu toate că sunt menționate aproximativ 1000 de cladiri despre care se crede că ar fi fost ridicate în acea perioadă, nu există dovezi concrete care să demonstreze acest fapt.

De asemenea, în sprijinul teoriei lui Illig vine și lipsa evoluțiilor istorice în anumite fenomene de la începutul Evului Mediu.

Era crestina si Teoria Timpului Fantoma

In timpurile trecute era obiceiul sa se dateze evenimentele dupa perioada imparatului domnitor. Cum un imparat urma dupa altul, unii traind cateva luni, unii cativa ani, altii multi ani, firul istoriei era intotdeauna in pericol de a se incalci.
Astfel lucrurile au continuat cu putin efort de a aranja o cronologie exacta a istoriei umane pana in secolul al VI e.n., cand calugarul Dionysius Exiguus, cunoscut si sub numele de Dionisie Scitul, care traia la Roma si era originar din Scitia Minor (Dobrogea noastra), a prezentat metoda actuala de socotire, numita calendarul crestin. Ea marcheaza inceputul erei crestine cu nasterea lui Jesus, socotita ca 1 ianuarie.

Cronologia propusa de Dionisie nu a fost admisa dintr-o data. Prima mentiune oficiala despre nasterea lui Jesus a aparut in documentele bisericesti abia peste doua secole dupa Dionisie, prin anul 742 e.n. Aceasta noua era s-a raspandit lent.
Initial a fost folosita in sec. VII la datarea unor documente din Anglia si in cancelariile din Franta. In anul 800 regele francilor, Carol cel Mare, impune adoptarea erei crestine In Europa Occidentala, iar in Roma papala reforma s-a realizat in secolul X (cand se instituie si termenul de „milesim”, pentru anii erei noastre).
Din cauza multelor neconcordante in cronologia exacta a erei crestine (e.n.) a aparut o teorie a Timpului Fantoma.

Potrivit lui Illig atunci cand ne gandim ca anul este 2015, de fapt este doar 1718.

Teoria timpului fantoma se bazeaza pe o lipsa de dovezi arheologice si documente pentru ultimele secole din primul mileniu si, mai mult, neaga existenta lui Carol cel Mare (Charlemagne), care este piesa centrala a dovezilor existente din acea perioada, ca pe o inscenare creata de biserica pentru a explica existenta falselor secole.
Sistemul calendaristic pe care il folosim astazi se numeste calendar Gregorian, care specifica prezenta unui an bisect la fiecare patru ani, cu exceptia anilor divizibili la 100, insa incluzand si anii divizibili la 400.

Adoptarea sa in 1582 a fost in mare motivata de nevoia de a tine Pastele in locul corect in calendar, ceva ce era important pentru Biserica, dar care a deviat cu 10 zile folosind precedentul sistem calendaristic Iulian. Sistemul Iulian avea un an bisect la fiecare patru ani, fara exceptii, deci era mai putin corect. Corectia a fost ordonata de Papa Gregoriu al XIII-lea si a fost facuta trecand de la data de 4 octombrie 1582 la 15 octombrie 1582 si continuand din acel punct cu metoda gregoriana.

Illig, uitandu-se la cei 1582 de ani si numarand anii bisecti, a descoperit ca eroarea de 10 zile era prea mica si ca eroarea reala era de treisprezece zile. Illig s-a putut gandi la o singura explicatie privind motivele pentru care astronomii Papei au ajuns la o eroare care era prea mica: numarul real de secole care au existat era mai mic decat Papa a lasat sa se creada.
Hans-Ulrich Niemitz, continuand ideea initiata de Illig si astfel a realizat o lucrare prin care explica adevaratul motiv al timpului inexistent din istorie.

Imparatul Sfantului Imperiu Roman, Otto al III-lea, mana-n mana cu Papa Silvestru al-II-lea au „dat pe repede inainte” calendarul occidental, pentru a celebra sfarsitul primului mileniu cu 297 de ani mai devreme. Otto si complicele sau ar fi „umplut” acest gol de trei secole cu evenimente istorice extrem de interesante, dar complet imaginare.

In conditiile in care oamenii din acea perioada nu detineau ceasuri, timpul era o unitate de masura extrem de volatila. In acest fel, o perioada de aproximativ 300 de ani a fost adaugata in calendar si pe langa aceasta si evenimente istorice importante, care in realitate nu s-ar fi petrecut niciodata.

Orchestratorii acestei mari falsificari ar fi Imparatul bizantin Constantin al VII-lea (905-959), Imparatul Sf. Imperiu Roman, Otto al-III-lea (980-1002) si Papa Silvestru al II-lea (946-1003). Motivatia a fost ca Otto al III-lea a dorit sa fie vazut precum succesorul lui Jesus pe Pamant, motiv pentru care a recurs la numeroase falsuri și minciuni.
Exista vreun mod in care putem da inapoi istoria reala fizica pentru a o alinia cu istoria calendaristica inregistrata? Este vreun mod pentru a dovedi ca un eveniment semnalat in cartile de istorie ca s-a petrecut in anul 300, chiar s-a intamplat acum 1700 si ceva ani?Nu prea!

Datarea radiometrica ne poate oferi varstele multor tipuri de obiecte care sunt asociate cu evenimentele istorice: batalii, funeralii, proiecte de constructii.
Alte evenimente, precum eclipsele sau vizitele lui Halley sau ale altor comete, au fost inregistrate de multi astronomi. Dar atat ne poate oferi stinta, mai departe trebuie sa avem ,,credinta‘‘ in carturari si astronomi si incredere in acuratetea datelor pe care acestia le-au consemnat.

Preotul german Heinrich Tischner a contracarat teoria lui Heribert Illig citand din bula „Inter Gravissimas“. K.W. a papei Papa Grigore al XIII-lea: Pentru ca echinoxiul, sa fie readus la 21 martie de parintii bisericii la Primul conciliu de la Niceea, din 325, acestia au hotarat ca din luna octombrie 1582 sa se steaga 10 zile, si anume perioada din data de 5 pana in cea de 14 inclusiv.
Prin urmare, explica Heinrich Tischner, Reforma calendarului nu trebuie calculata din vremea lui Cezar, ci incepand cu Primul conciliu de la Niceea, din 325. In felul acesta s-ar explica de ce s-au eliminat doar 10 zile si nu 13.

In felul acesta, epoca Imperiului Carolingian nu are cum sa fie stearsa din istorie.

Cercetătorii care au respins teoria lui Illig consideră că aceasta nu este o teorie științifică și prin urmare nu poate fi contrazisă.
Totuși, ei au lansat câteva contraargumente care arată că teoria timpului fantomă este prea eurocentristă și consideră că este puțin probabil ca cineva din Europa să fi avut puterea de a da timpul înainte, de a scrie sau de a șterge istoria și pentru celelalte popoare ale lumii care nu au o „perioadă fantomă” în istoria lor.

(Visited 230 times, 1 visits today)
Click to rate this post!
[Total: 1 Average: 5]
2 0

Abonează-te prin mail:

Delivered by FeedBurner